Cultură
Romanian Voice
Toma Caragiu

Fabulă

Audio:



Video:



(sună telefonul)
- Da... da eu... eu da... ce faci? Parcă l-am chemat pe Mateiaș. Bine, bine...
(intră Mateiaș)
- Să trăiți.
- Noroc Mateiaș! Ce faci? Îmi pare bine că te văd. Ia loc... ia loc... Mateiașule, Mateiașule... Cum îți merge?
- Bine.
- Bine.
- Bine, să trăiți.
- Eh... ești mulțumit la noi.
- Păi se poate, cum să nu fiu? La noi în intreprindere toată lumea este mulțumită.
- Toată lumea...
- Toată lumea...
- Toată lumea, da... Câștigi bine?
- Bine, dar e loc și pentru mai bine.
- Este, este! Văd că te descurci așa... scri și la presa locală.
- Ah, încerc și eu, amator știți...
- Amator?... Ești, cum le spune ăstora... satiric.
- Mai mult sau mai puțin.
- Da, e na... satira e o armă, nu?
- Păi da, e.
- Este... și dumneata tragi!...
- Nu trag. Cum o să trag?...
- Cum nu tragi, dar ce faci?
- Scriu...
- Scri... dar tragi... tragi, tragi, că de-aia e armă!... Spune mă maestre mă, de unde îți alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viață nu?
- Păi da... viața e sursa.
- Da... viața e sursa, viața, așa este... Uite să citim ce ai publicat dumneata ieri, fabula asta care a apărut... Aicea scrie așa: elefantul, vrăbiuța plus bursucul și maimuța, muncesc cu aprindere, la o intreprindere. La ce intreprindere?
- Una imaginară... e fabulă.
- Fabulă, fabulă măi maestre mă, dar unde bați cu ea așa?...
- Nu bat nicăieri.
- Nu bați?
- Sigur că nu bat.
- Păi scrie aicea - vrăbiuța e secretară, frumușică și sprințară, iar director elefantul, care face pe... pe...
- Verbantul... n-am găsit altă rimă, să trăiți.
- Dar parcă nu spuneai că scri așa din imaginație, că viața e sursa...
- Da, e... e...
- E... dar de viața cui te legi dumneata? Cine este elefantul și cine este vrăbiuța? Hmm?!
(intră secretara)
- V-am adus mapa, la semnat.
- Multumesc... Vrăbuița, eh?
- Vai, dar cum pot să-mi permit să fac...
- Păi de ce nu poți să-ți permiți dacă e fabulă, eh? Și dacă ea e vrăbiuța... atunci eu... eu cine sunt?...
- Vă dau cuvântul meu că...
- Vai, stai, stai, stai... tovarășul Mateiaș, stai să mai citim... Elefantul a avut de dat un raport cum a lucrat, câte alune avea în plan, câte a cules pe an, fildeș cât a folosit, cât a economisit... însă tot ce a raportat era binișor... binișor... umflat. Umflat nu cu pompa, ci cu... cu...
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit altă rimă... da, da, da... în schimb dincolo ai găsit, i-auzi... să nu cadă-n disgrație și să ia o deco... o deco ce?
- Vă dau cuvântul meu că nici nu m-am...
- Da!... Lasă măi!... Îți găsesc și eu dumitale o rimă: foaie verde, drum de fier, mite paște un trans... trans...
- ...plant!
- Ha, ha! Nu, nu, nu un transplant - un transfer. D'neata ai auzit de Vințul de Sus?
- ...
- E, n-ai auzit dar o să faci fabule la Vințul de Jos. Hai să citim mai departe...
- Mai departe de Vințul de Jos?
- Nu, mai departe ce scrie aici... Vrabia dactilografă, a făcut o mică gafă. De la poartă a ciripit unui vechi și drag iubit, un bursuc cu părul rar... un bursuc cu părul rar, din serviciul financiar, dar bursucul amenință că dă totul în ședință, poate un tigru o să apară din pădurea tutelară, bursucul aruncă bomba, și elefantul își pierde... ce-și pierde elefantul?
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit... mă rog, mă rog, mă rog... să zicem că noi nu știm cine este elefantul și că nici nu ne interesează. Nu, nu ne interesează... Dar cine e bursucul?
- Unu imaginar, unu care trăiește în pădure...
- Cum mă maestre mă? Cum mă maestre?... Lucrează la serviciul financiar și trăiește-n pădure... Cine te crede asta? Pe cine prostești dumneata?! Las c-aflăm noi! Aflăm noi imediat!!
(sună soneria, intră secretara)
- M-ați sunat?
- Da... fi drăguță tovarășa vrăbiuță... eh, tovarășa secretară și cheamă la mine pe tovarășul bursucul.
- Pe cine?
- Las' că ști dumneata. Bursucul cu părul rar din serviciul financiar.
- Nu cunosc nici un bursuc.
- Unu vechi, vechi drag și iubit, care i-ai ciripit, bursucul care aruncă bomba ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- Trompa, da... n-ai găsit altă rimă, da, da... n-ai găsit... cine-i bursucul?
- Eu n-am ciripit nimic.
- Cheamă-i la mine pe toți de la financiar... văd eu care are părul rar!
(intră trei bărbați cu părul rar)
- Să trăiți...
- Să trăiți...
- Să trăiți...
- V-am invitat la o... discuție amicală... este aicea și prietenul meu Mateiaș.
- Să trăiți...
- Dar spuneți-mi vă rog așa... când discutați așa între dumneavoastră, dar sincer nu... ce porecle vă dați? Uite, de exemplu, mie mi se spune elefantul, este Mateiaș?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă, da... Vouă cum vă zice?
- Știți... când glumim, că mai glumim și noi...
- Dar numai în pauza de masă...
- El îmi zice mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Pentru că și el îmi spune mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Dar câți bursuci sunteți la servicul financiar?!
- Noi trei și o bursucă la caserie...
- Păi bine mă maestre mă... de ce n-ai scris și dumneata o fabulă mai clară... cum e boul și vițelul. Știam cine-i boul, știam cine-i vițelul... ce mă fac eu cu atâția bursuci pe capul meu?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă!! Vă salut!
- Să trăiți...
- Vă salut!!
- Să trăiți...
(sună soneria)
- Da... da... am înțeles, e bine... adică numai bine, sigur, sigur... o să vă așteptăm cu plăcere, cu plăcere. Am aflat cine-i bursucul, în schimb vine tigrul de la pădurea tutelară, bursucul care aruncă bomba, ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- E bună rimă, e rimă bună! E foarte...

Interpretează: Toma Caragiu, Mircea Diaconu, Paula Rădulescu, Marius Pepino, Mihai Stoenescu
Text: Dan Mihăescu, Grigore Pop, Octavian Sava, Aurel Felea



Inapoi