Poezii

George Filip Ultimul spectacol Circul a venit printre ani de balans Si a deschis menajeria la prânz. Clovnul batea toba cu-n metatars calarind pe zidul mortii un mânz. Femeia-sarpe daruia clipe-amor pe o jumatate de zâmbet perechea, Gorila alba sarea într-un picior aplecând spre susurul lumii urechea. Marele dresor bea ceai rece cu-n pai, balerinele împart semne discrete la câini, înteleptul papagal cânta la nai, mascariciul tine planeta în mâini. A început spectacolul exact la si-un sfert ii ceva din evul nostru sonor, dirijorul fanfarei clipeste incert asurzit de afonul tambur-major. Cupola circului era întesata de peruci antice pe crestete noi, echilibrista îngenunchia laudata si asa s-a trecut la numarul doi: balena calarea prin constelatii putin nefiresc pe o roata tuta pe ultimul rând stateau soldatii ticluind un imn la muzicuta. Zâmbind trist,mascariciul a tras cortina si sandramaua ardea în flacari de vals când m-am trezit si am aprins lumina caravana pleca din orasul meu ars.