Poezii |
Adrian Păunescu
Târziu Când v-am rugat să-i ocrotim, Când v-am rugat a nu-i uita, N-ați auzit și mi-ați răspuns Că-i o problemă foarte grea. Și-am fost ridicol stăruind Și-am încercat să vă mai spun Și noi m-ați învinovățit Și m-ați considerat nebun. Și eu v-am zis că nu e timp, Că suntem niște pasageri, Și voi ați construit minciuni, Mai multe astăzi decât ieri. Și-acum de ce vă bucurați De arta celor ce-au murit, Când voi i-ați condamnat pe ei La trai pe muchie de cuțit? O locuință v-am cerut, S-o dăm artiștilor pribegi, Și jaful vostru mi-a răspuns Cu literele unei legi. Acum, e gata casa lor Și v-ați putea și voi mândri Că dați o casă celor morți, Deși ei v-au cerut-o, vii. Târziu răspuns și ipocrit, Artiștii au ajuns pământ, E gata casa vieții lor, Dar locatarii nu mai sunt. 20 mai 1994 |