Poezii |
Elena Armenescu
Parabolă Azi am fost din nou La nucul de argint Așa cum sta, în plină lumină, singur în mijlocul câmpiei, acoperită de zăpadă srălucitoare, orbitoare cu crengile proiectate pe cer, scriind parcă un fragment dintr-o istorie secretă, frescă, scheletul unei biografii oculte a pământului parcă era sufletul meu rămuros, filigranat spiralat, răsucindu-se, amestecându-se în ondulațiile cosmice, insesizabil, spre semnul adâncului nostalgic îndreptându-se spre Inaccesibil. |