Poezii

Adrian Păunescu Oraţie de nuntă Astfel după tine se încheie toate. Trag oblonul negru la fereastra mea. Nu mai vreau decepţii, vreau singurătate, Nu mai vreau iubire, voi abandona. Avusesem dreptul şi eu, ca oricare, La o nebunie, la un ultim glonţ Ultima speranţă, ultima-ncercare Dar în magazie era doar găblonz. Nu-i nici o problemă, toate-s foarte bune. Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg... Şi cu pasiune, şi cu voluptate Şi credeam în tine, vrednic şi întreg. Hai, întinde mâna pentru despărţire Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb Salutări miresei, salutări la mire, Poate se rezolvă toate între timp. Întră în mulţime, nimeni n-o să ştie Două, trei persone care ne-au ascuns, Eu voi ţine minte scurta nebunie Şi-ntrebarea noastră fără de răspuns. Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit. Nuntă fericită, te-am iubit, adio, Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit! Vezi că se confirmă bârfa despre mine: Te-am lasat deodată crud şi nefiresc Totuşi ţine minte, ţine bine minte Te salvez de mine fiindcă te iubesc.