Poezii |
Adrian Păunescu
Leagăn pentru toată copilăria Pune-ți, copile, capul pe pernă, Te-asteaptă vise, prunc adormit, În vise viața este eternă, Cu ceruri blânde și fără sfârșit. Ce știi tu-n lume câte se-ntâmplă, Nici nu e bine tu să le ști, Lumea-ngenunche la a ta tâmplă, Și, lângă tine suflet, cor de copii. Astăzi, copile, eu îți dau pâine, Tu pâinea asta o muști firesc, Ce-ți dau eu astăzi tu-mi vei da mâine, Eu, legănându-te, îmbătrânesc. Trupul tau fraged ca un mesteacăn Să se îndoaie galeș în somn, Ca să crești mare, plâng și te leagan, Copile dulce, prea tinere domn. La geam lumina lunii ți-o scapăr Luminii tale să-i dau ecou, Dormi, fericitule, că eu te apăr, Că eu în tine mă nasc din nou. Capu-l pe perna pune-l, copile, Totul e bine, ai tai sunt vii Și mai au viață și mai au zile, Să crezi că pururea ei vor trăi. Mama și tata ție-ți vor face Leagăn de stele și de ninsori, Să-ți fie bine, să dormi în pace, Să ai lumina la ursitori. Pune-ți, copile, capul pe pernă, Dormi și viseaza bunul tău vis, Că-n vise viața este eternă, Visul e lumea ce eu ți-am promis. Pat de rachită mirositoare, Leagăn albastru și-ncondeiat, Pentru copilul care răsare Și-ai cărui ochi ritmul lumii îl bat. Mama te leagană, veghează tata, Somnul ți-l apară ochi părintești, Dormi și visează că lumea-i gata Și te asteaptă numai să crești. Mie-mi trec anii, ție-ți vin anii, Poate că mâine îți va fi greu, S-accepti ca astăzi eu ți-am spus nani, Dar nani-nani, frumosul meu. |