Poezii |
Ana Blandiana
Joc Uite, ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de vânt. Uite, iarba țese Pământul de nori. M-am gândit adese- Ori, adeseori: De la voi se vede Iarba ca o ploaie Care curge verde Peste cer și-l moaie, Iar ploaia o fi Pe-a norilor cale O iarbă mai gri Sub tălpile tale. Hai să facem schimb, Să vezi și tu cum e - Tu îmi dai un nimb, Eu îți dau un nume; Iar dacă ne-ntreabă Care-or fi din două - Ploaia-n nori e iarbă, Iarba-n ceruri plouă; De ne ispitește Care-i adevărul - Ploaia-n nouri crește, Iarba spală cerul. |