Poezii

Stefan Baciu Elegia sexagenarului adolescent Ninge cu flori de plumeria peste automobile bunici sunt azi neuitatele noastre copile prieteni de eri au plecat la odihna'n morminte cenuse si plumb cad deavalma peste cuvinte taifunul istoriei bate crunt prin golite bodegi la pensie-au iesit boemi si piccoli si regi numai eu stau singur si mut în port la Antofagasta si Anzilor albi le privesc sub cerul albastru creasta curge sangele vremii cu nisipul lumii'n clepsidra la fiece colt de strada scoate capul o hydra zadarnic astept în Tegucigalpa tramvaiul 5 departe, la Turnu Magurele, plang ultimele caterinci duce uraganul în nestire, carti, reviste si manuscrise am rămas acelasi amestec de Don Quijote si Ulise.