Poezii

George Bacovia Ecou de romanţă S-a dus albastrul cer senin Şi primăvara s-a sfârşit - Te-am aşteptat în lung suspin, Tu, n-ai venit! Şi vara, şi nopţile ei, S-a dus, şi câmpu-i veştejit - Te-am aşteptat pe lângă tei, Tu, n-ai venit! Târziu, şi toamna a plecat, Frunzişul tot e răvăşit - Plângând, pe drumuri, te-am chemat, Tu, n-ai venit! Iar, mâini, cu-al iernii trist pustiu, De mine-atunci nu vei mai şti - Nu mai veni, e prea târziu, Nu mai veni!