Poezii

Nichita Stănescu Recele echilibru al stelelor Vor veni timpuri minunate când echilibru rece al stelelor se va rupe, şi când şirurile celor care au fost se vor uni cu cei care sunt Omul, o câte trupuri a avut şi în câte trupuri încă se va încerca să mai fie! Omul! de câte trupuri are nevoie ca să se poată hrăni până la capăt din sfera aceasta instabilă! Vom mânca până la urmă tot pământul acesta albastru. Îl vom roade, îl vom roade. Îi vom azvârli capul şi oasele iar Omul, Omul nesătul, cu un miliard de trupuri va începe să roadă flămând recele echilibru al stelelor.