Poezii
Romanian Voice
Vasile Alecsandri
Doina *

Doina, doiniță!
De-aș avea o puiculiță,
Cu flori galbene-n cosiță,
Cu flori roșii pe guriță!

De-aș avea o mândrulică
Cu-ochișori de porumbică
Și cu suflet de voinică!

De-aș avea o bălăioară
Naltă, veselă, ușoară,
Ca un pui de căprioară!

Face-m-aș privighetoare
De-aș cânta noaptea-n răcoare
Doina cea dezmierdătoare!

Doina, doinitâ!
De-aș avea o pușculițâ
Și trei glonp în pungulițâ
Ș-o sorioară de bărdiță!

De-aș avea, pe gândul meu,
Un cal aprig ca un leu,
Negru ca păcatul greu!

De-aș avea vro șapte frați,
Toți ca mine de bărbați
Și pe zmei încălecați!

Face-m-aș un vultur mare,
De-aș cânta ziua, la soare,
Doina cea de răzbunare!

Doina, doiniță!
Și i-aș zice: "Mândruliță,
Mă jur p-astâ cruciulițâ
Să te țin ca un bădiță!"

Și i-aș zice: "Voinicele,
Să te-ntreci cu rândunele
Peste dealuri și vâlcele!"

Și le-aș zice: "Șapte frați,
Faceți cruce și jurați
Vii în veci să nu vă dați!"

Hai, copii, cu voinicie,
Să scăpăm biata moșie
De păgâni și de robie!

* Doina este cea mai vie expresie a sufletului românesc.
Ea cuprinde simțurile sale de durere, de iubire si de dor.
Melodia doinei, pentru cine o înțelege, este chiar plângerea
duioasă a patriei noastre după gloria sa trecută!

Inapoi