| Poezii |
|
|
|
|
|
|
Maria-Eugenia Olaru
Dimineți de duminică Dimineața, în straie de Duminică, Îngerul șterge lacrimile din ferestre. Leagănul cerului albastru de fluturii nopții. Într-unul copil și bătrân. Și iatămă-s Doamne Scribul tău cel iubit! Nu de tot bun, Nu de tot cumințit! Fiecare pas ar putea fi ultimul iar ultimul poate chiar primul și orice oprire un mai mare avânt. La capătul Muntelui Îngerul surâde-n Cuvânt. 
|
|
 |