| Poezii |
|
|
|
|
|
|
Ana Blandiana
Cel viu E chiar atât de greu să ghiciți? După numărul de frunze căzute Nu vă dați seama? Nici după foșnetul de ziar Al norilor? Nici după aceste pietre Gata să mă urmeze prin văzduh Vâjâind? Nu bănuiți după ochii mei Semănând atât de tare cu ochiul, După mâinile mele atât de asemenea Mâinii supreme, După rănile mele zugrăvite De atâtea milioane de ori? Nici după excitația Arborilor-femele Gata la trecerea mea Să lepede crucile înainte de vreme? Iertați-mă, uit mereu Că e totul prestabilit. Și totuși, un ultim cuvânt: "Nici după cele ce spun Nu știți cine sunt?" 
|
|
 |