Poezii

Mateiu Ion Caragiale

Mateiu Ion Caragiale (1885 - 1936) Note Bibliografice Născut 25 martie 1885 Bucureşti Decedat 7 ianuarie 1936 Bucureşti Tabel cronologic 1885 martie 25 (stil vechi 12) Se naşte la Bucureşti Mateiu, fiul cel mai mare al scriitorului Ion Luca Caragiale. Fiu natural; mama: Maria Constantinescu, rentieră, 21 ani; I. L. Caragiale, 33 ani, rentier. cca. 1892-cca. 1902 Studiazä la colegiul Sf. Gheorghe, al cärui director intre 1889-1903 este Anghel Demetriescu, "excelentul meu director şi maestru de istorie", cum spune Matei Caragiale. Din timpul acesta datează temeinica sa iniţiere istorică şi heraldică. Tot acum va fi c noscut, probabil, indeaproape, cercul amicilor lui Anghel Demetriescu: Delavrancea, arhitectul Mincu, St. C. Hepites, dr. C. Istrati, N. Petraşcu. 1904 noiembrie-1905 mai, Berlin. Dacă nu urmeazä, potrivit dorinţei tatälui säu, dreptul, in schimb, paralel, cu lecturi fructuoase, pätrunde farmecele marelui oraş, pe care le va evoca în povestirea sa Remember. 1906 Bucureşti. Studii de drept, pe care nu le termină, şi examene la Universitatea din Bucureşti, despre care Delavrancea îi relatează lui I. L. Caragiale, la Berlin. 1907 vara După o referinţä din Remember: "Fusesem greu bolnav în Bucureşti şi mä întorsesem la Berlin, acasä". 1910 Prim concept al romanului Craii de Curtea-veche (vezi notiţa completă la anul 1929). 1911 Prim concept al povestirii Remember (vezi notiţa completă la anul 1924). 1912 aprilie Apar in Viaţa românească (nr.4) primele 13 poezii ale lui Mateiu Caragiale: Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roşie, Călugăriţa, Boierul, Aspra, Înţeleptul, Cronicarul, Domniţa, La Argeş, Trântorul şi Curţile vechi. 1912 3/16 iunie, Leipzig. Scrisoare prin care poetul Panait Cerna felicită pe Ion Luca Caragiale pentru poeziile fiului său, apărute in Viaţa românească. La 5/18 aceeaşi lună, I. L. Caragiale răspunde poetului Cerna (textul scrisorii necunoscut). 1912 9/22 iunie, Berlin. Moartea lui I. L. Caragiale. Mateiu asistă la inmormântare. 1912 25/7 octombrie-1914 4/17 ianuarie. Şef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice (ministru: Al. Bădărău). 1913 martie Apar în Viaţa românească (an. VIII, 3, martie) poeziile: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului şi Mărturisire. 1916 7 mai Apare în Flacăra (an, V, nr. 30, 7 mai) poezia Dregătorul. 1919-1921 Şeful biroului Presei din Ministerul de Interne. 1923 Se căsătoreşte cu Marica Sion, care îi aduce o mică proprietate la Fundulea (Ilfov); domiciliază acum în Bucureşti, str. Logofătul Stroici (fostă Surorilor) nr.9, iar mai târziu în str. Robert de Fleurs 9 A. 1924 Apare Remember, editura "Cultura Naţională", 1924. Etapele acestei lucrări, la care folosim şi însemnările autorului, sunt următoarele: "Conceput în timpul promenadelor nocturne la Şosea, în 1911; remaniat progresiv; definitiv în 1921, când a apärut în revistä" (text francez). În Viaţa românească a apărut in august 1921, fiind subdatată: 1914. 1925 Antologia poeţilor de azi de I. Pillat şi Perpessicius, vol. I, 1925 cu un portret de Marcel Iancu, înregistrează, pentru prima dată, comunicat de autor, titlul volumului de versuri, apărut peste 11 ani: Pajere. În antologie se tipăresc poeziile: Boierul, Trântorul şi Curţile vechi. 1926 martie-1928 Se tipăreşte in revistaGândirea, romanul Craii de Curtea-veche. (Etapele detaliate ale acestei lucrări, sub anul 1929.) 1927 28 noiembrie Pentru a treia oară (primele două redacţii s-a pierdut), incepe redactarea unor "pagini de jurnal", diferite de cele dinainte "prin totala absenţă a vreunei preocupări literare". Aceste note, intemeiate pe fapte şi reacţiuni, le scrie "numai pentru sine". (Extrase in Opere, ed. Perpessicius, 1936, pp.312-323.) 1928 ianuarie Hotărât să intre în diplomaţie, intreprinde un drum la San Remo, pentru a intâlni pe N. Titulescu, atunci ministru de externe. Oprire la Triest, apoi prin Lombardia inundată, pe riviera italiană, notând de-a lungul drumului, ceea ce ochiul său distinge artistic in arhitectură, urbanistică, peisaj floral. Vizitează cimitirul din San Remo, unde e înmormântată, din 1907, Eliza Sion, mama soţiei sale. Primit in audienţă, la hotelul Miramare, de N. Titulescu. La intoarcere, oprire in Milano. Plimbare cu tramvaiul pe o "memorabilă" ploaie torenţială; traversează galeria Victor Emanuel, plină de lume; in faţa teatrului Scala, se afişa "Aurul Rinului", pe care-1 auzise cu douăzeci şi cinci de ani in urmă. Vineri, 27 ianuarie la Triest; duminică, 29 ianuarie in Bucureşti. 1928 22 iunie Înalţă la conacul din Sion (Fundulea) steagul casei sale ("coup vert sur jaune"). 1929 Apare în librării, editat de "Cartea Românească", romanul Craii de Curtea-veche. Etapele acestei lucrări, după notele consemnate de autor, sunt următoarele: Conceput (nebuleusement) in 1910. Partea I (Intâmpinarea crailor), scrisă complet dintr-un condei, in 1916, 1918, 1919; remaniată apoi în detalii; Partea a II-a (Cele trei hagialâcuri), anume pasajii, precum intrarea lui Paşadia şi Pirgu in restaurant, in 1918; voiajul lui Pantazi pe glob in 1920, voiajul in trecut, al lui Paşadia, in 1921 ("scris pe masa din restaurant, la tripou, în sala de şedinţe a judecätorului de pace, culoare verde..."); Partea a III-a (Spovedanii), in 1922 "in timpul celei mai teribile crize" din viaţa sa; pe vară (iulie), lucrează la spovedania lui Pantazi; la 24 decembrie 1924 termină spovedania lui Pantazi; pe a lui Paşadia, la 4 august 1926; Partea a IV-a (Asfinţitul crailor), în 1927; ambele pärţi (partea a doua lucrată cu anticipaţie) terminate până la 1 noiembrie 1927; remaniat, apoi copiat. În revista Gândirea, romanul se tipăreşte intre martie 1926 (Gândirea, an. VI, nr.2) şi octombrie 1928 (Gândirea, an.VIII, nr. 10). Ultimele trei părţi din roman 1-au costat nouă ani de lucru intens. 1929 2 ianuarie Scrie, după insemnările autorului, primele linii din Şcoala ţaţelor, titlu schimbat apoi in Soborul ţaţelor din care a rămas doar o filă in trei variante, dintre care, primele două precedate de un epigraf din Le latin mystique de Rémy de Gourmont, carte pe care Mateiu Caragiale o dona, in februarie 1929, lui Francisc Lebrun. 1930 Publică în Gândirea (an. X, nr.12, 1930) un prim fragment din romanul Sub pecetea tainei, rămas neterminat. În Gândirea se tipăreşte între decembrie 1930-aprilie 1933. Conceput în 1930; titlul fixat în primăvara aceluiaşi an; începe să-1 scrie la 18 mai 1930. Din insemnările autorului se vede a fi lucrat până la sfârşitul anului 1934 - dar fără spor. Îşi alege emblema cave, age, tace (fereşte-te, lucrează, taci), pe care o introduce şi-n stema armelor sale. 1934 29 aprilie, Bucureşti Străbate "o teribilă criză morală. Starea mea de spirit e probabil aceea a oamenilor care-şi simt sfârşitul apropiindu-se şi nu mai trag nici o nădejde". 1935 9 mai, Sion (Fundulea) Treieratul şi predarea porumbului sunt intârziate din cauza ploilor. Astfel de notaţii de gospodărie agricolă, minuţioase, se pot formula, aşa cum agendele şi corespondenţa atestă, pentru toţi anii, cca.1928-1935. 1936 7 ianuarie, Bucureşti. Mateiu Caragiale se stinge din viaţă la vârsta de 51 de ani. 1936 cca. mai Apare volumul de poeme Pajere, la "Cultura Naţională", al cărui director era acad. Al. Rosetti. Ediţia ingrijită de Ma-rica M. Caragiale, cu o notiţă bibliografică de Perpessicius şi cu un portret inedit de Marcel Iancu. Apare Mateiu I. Caragiale, Opere, ediţie definitivä îngrijitä de Perpessicius, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1936 (director: acad. Al. Rosetti), cu reproduceri după stampele autorului. În materialul bibliografic, referinţe despre o proiectată monografie, consacrată lui Hoditz, personalitate originală, îndrăgostită de arte, a secolului XVIII, al Rosswalde în Silezia. PERPESSICIUS