Poezii
Romanian Voice
Ana
Blandiana
Inapoi
Ana Blandiana (n. 1942)

Note Bibliografice
Născut
25 martie 1942
Timișoara
Tabel cronologic
1915 25 martie. Se naște în familia țăranilor Gheorghe și Ana Coman din comuna Murani, plasa Vinga, județul Timiș, primul lor copil, Gheorghe, tatăl viitoarei poete. Licențiat în drept și teologie, profesor la liceele Diaconovici-Loga și Mihai Viteazul din Timișoara, el va participa, în calitate de preot cu grad de maior, la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei și Cehoslovaciei, iar după război va fi profesor la liceul Partenie Cosma din Oradea, apoi preot la catedrala ortodoxă din același oraș. Deținut politic și condamnat pentru "uneltire împotriva statului", moare după o viață de dramatică demnitate, în vârstă de 49 de ani, într-un accident, la numai câteva săptămâni după deschiderea închisorilor din 1964.
1915 10 aprilie. Se naște în familia țăranilor Gheorghe și Valeria Diacu din satul Blandiana, plasa Vințul de Jos, județul Alba, al doilea din cei opt copii, Otilia, mama scriitoarei. După ce la vârsta de 17 ani își pierde ambii părinți, va munci, ca expert contabil, pentru a-și crește frații mai mici, ca și, mai târziu, când, în lungii ani de detenție politică a soțului ei, își va crește și educa singură cele două fiice.
1942 25 martie. Se naște la Timișoara, ca primă fiică a cuplului Gheorghe și Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea căreia în familie și printre prieteni i se va spune constant Doina, iar în literatură se va numi Ana Blandiana.
1947 11 septembrie. Se naște Geta, sora mai mică a poetei.
1949-1952 Urmează școala primară în cartierul Viilor din Oradea, având-o ca învățătoare pe Tamara Stamatiu, la ale cărei ore de compunere își va deconspira primele versuri.
1952-1959 Urmează cursurile claselor V-XI ale Școlii generale nr. 2 din Oradea (fostul liceu Oltea Doamna), având ca profesor de română pe Eugen Groza (el însuși autor de teatru și proză) și ca profesoară de istorie pe Eleonora Ile, al cărei inteligent și amar patriotism o va marca, imprimându-i pentru toată viața nevoia de a-și raporta destinul la destinul colectiv. Este perioada lecturilor intense, a participării la cenacluri, a încercărilor în toate genurile și în toate stilurile, a premiilor școlare și a concursurilor literare pentru elevi, a primelor versuri publicate în revistele de copii.
1959 Debutează în revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semnând pentru prima oară Ana Blandiana.
în urma unui denunț trimis de la Oradea tuturor publicațiilor din țară, în care se cere interzicerea ei ca "fiică a unui dușman al poporului", pierde pentru următorii ani dreptul de a intra la facultate și de a publica. Despre această perioadă Ana Blandiana va scrie mai târziu: "Am fost cunoscută ca poet interzis, înainte de a fi cunoscută ca poet".
1960 Se căsătorește cu scriitorul Romulus Rusan.
1963 După o interdicție de patru ani, redebutează, de data aceasta irevocabil, în revista Contemporanul, condusă de G. Ivașcu.
1963-1967 Urmează și termină cursurile Facultății de filologie a Universității din Cluj.
1964 îi apare prima carte, Persoana întâia plural, versuri, cu o prefață de Nicolae Manolescu, Editura pentru literatură.
1966 Călcâiul vulnerabil, versuri, Editura pentru literatură (respinsă întâi de cenzură ca fiind "un adevărat strigăt de revoltă").
Prima participare la un festival internațional de poezie: Festivalul de la Lahti, Finlanda.
1967 Neavând un loc de muncă la Cluj, se mută la București.
1967-1968 Lucrează ca redactor la revista Viața Studențească.
1967-1970 Scrie lunar în revista Amfiteatru, sub genericul Pururi tânăr, înveșmântat în manta-mi, o rubrică de eseuri despre poeții morți tineri.
1968 (Mai) Este invitată să susțină un recital de poezie în cadrul stagiunii Teatrului Națiunilor de la Paris. în zilele următoare asistă la mișcările de stradă - celebrul Mai contestatar.
(Iunie-iulie) Călătorie în Cehoslovacia împreună cu Romulus Rusan, invitat de guvernul ceh să scrie o carte despre Primăvara de la Praga.
1968-1973 Semnează săptămânal în revista Contemporanul o rubrică denumită în primii patru ani Antijurnal, iar apoi Corespondențe.
1968-1975 Lucrează ca redactor la revista Amfiteatru.
1969 A treia taină , versuri, Editura Tineretului.
Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor.
Realizează, împreună cu Andrei Șerban și cu actorii Irina Petrescu, Mariana Mihuț și Florian Pittiș, două filme de poezie pentru televiziune.
Descoperirea Italiei, prima călătorie de studiu și documentare prin muzeele și șantierele arheologice ale peninsulei, devenită, alături de pasiunea pentru muzica clasică, cea mai importantă contribuție neliterară la formarea intelectuală a scriitoarei.
1970 Calitatea de martor, eseuri, Editura Cartea Românească.
Cincizeci de poeme, Editura Eminescu, volum antologic conținând o selecție din cărțile anterioare și 10 poezii inedite.
Premiul Academiei.
1971 Homokóra (Clepsidra), versuri, traducere de Hervay Gizella, Editura Kriterion.
Calitatea de martor, ediția a doua, Editura Cartea Românească.
1972 Apare Octombrie, Noiembrie, Decembrie, versuri, Editura Cartea Românească.
1973 Povestiri crepusculare de Michel de Ghelderode, traducere și cuvânt înainte de Ana Blandiana.
Decembrie 1973 - mai 1974 Participă, împreună cu Romulus Rusan, la Programul Scriitoricesc Internațional (International Writing Program) al Universității din Iowa-City (S.U.A.).
Martie-aprilie. Cei doi scriitori întreprind o călătorie cu autobuzul în jurul Statelor Unite, pe care Romulus Rusan o va descrie în cartea sa America ogarului cenușiu.
Este realizat un film de scurt metraj (25 min.) pentru Library of Congress, cuprinzând versuri în lectura autoarei.
1974 Poezii, Editura Cartea Românească, volum antologic cuprinzând o selecție din volumele anterioare și 13 poeme inedite.
1974-1988 Susține săptămânal și din ce în ce mai dificil, pe măsura înăspririi cenzurii, rubrica denumită Atlas, în România Literară.
1975-1977 Obligată să demisioneze de la Amfiteatru, lucrează ca bibliotecară la Biblioteca Institutului de Arte Plastice.
1976 Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, eseuri, Editura Cartea Românească.
1977 în urma cutremurului din 4 martie și a prăbușirii blocului din strada Colonadelor, va trăi de acum înainte mai mult la țară, într-un sat din Câmpia Dunării. Schimbare de viață și destin.
Somnul din somn, versuri, Editura Cartea Românească.
Cele patru anotimpuri, proză fantastică, Editura Albatros (respinsă întâi de cenzură, cu motivația "tendințe antisociale").
1978 Poeme, în colecția Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, cu o prefață de Al. Philippide și un portret de Eugen Drăguțescu.
Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, însemnări de călătorie, Editura Cartea Românească.
1980 Întâmplări din grădina mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă.
Premiul de literatură pentru copii al Uniunii Scriitorilor.
1981 Ochiul de greier, versuri, Editura Albatros.
Casa de discuri Electrecord editează discul "Ana Blandiana citește din versurile sale", cuprinzând 28 de poeme.
1982 Poeme-Poems, ediție bilingvă, Editura Eminescu, traducere în limba engleză de Dan Duțescu, cu o prefață de D. Micu.
I se decernează, la Viena, în aula Universității vechi, premiul internațional Gottfried von Herder, pentru "Dimensiunea supratemporală pe care o conferă poeziei sale teme ca puritatea și căderea în păcat, moartea și supraviețuirea, dragostea ca năzuință spre absolut și evadare din materialitate" și ca un semn al "prețuirii față de opera sa poetică și eseistică, ce reprezintă o meditație profundă asupra creației și asupra ființei omenești și care, refuzând atât biografismul, cât și artificialitatea, consacră poezia ca mit creator".
în următoarele trei luni întreprinde, împreună cu Romulus Rusan și sub auspiciile premiului câștigat, o călătorie spre sud, spre lumea mediteraneană a vechilor culturi: Egipt, Israel, Grecia, Roma, Bizanț. în cartea sa O călătorie spre marea interioară, Romulus Rusan va descrie această experiență.
Proiecte de trecut, proză fantastică, Editura Cartea Românească. Oprită inițial de cenzură, cartea apare totuși în urma decernării premiului Herder. în anii următori va deveni cea mai tradusă carte a autoarei.

Premiul de proză al Asociației Scriitorilor din București.
1983 Ora de nisip, ediție antologică, însoțită de o selecție de texte critice și cuprinzând și 31 de poeme inedite, Editura Eminescu.
Alte întâmplări din grădina mea, Editura Ion Creangă, versuri pentru copii.
1984 Coridoare de oglinzi, eseuri, Editura Cartea Românească.
Pieta achillesowa i inne wiersze (Călcâiul vulnerabil și alte poeme), Wydawnitctwo Literackie Krakow-Wroclaw, traducere în limba poloneză și prefață de Zbigniew Szuperski.
Honnan jön a nyar? (De unde vine vara?), Editura Ion Creangă, traducere în limba maghiară de Lendvay Éva.
Decembrie. Apar în revista Amfiteatru cele 4 poeme (Eu cred, Cruciada copiilor, Noi, plantele, Totul) care, în urma scandalului produs (soldat cu interdicția de publicare pentru autoare și penalizări pentru redacție), se răspândesc transcrise de mână ("primul samizdat românesc") și sunt traduse și publicate în nenumărate țări. Ziarul britanic The Independent le dedică o întreagă pagină în care fiecare cuvânt al poemului Totul este decodificat, realizându-se o adevărată și demascatoare radiografie a dictaturii din România.
1985 Stea de pradă, versuri, Editura Cartea românească.
Don't be afraid of me (Nu-ți fie teamă de mine), Spiritual Poetry Collection, Detroit, Michigan.
Valaki engem álmodik (Poate că mă visează cineva), Editura Kriterion, traducere în limba maghiară de Farkas Árpád.
1986 Autoportret cu palimpsest, eseuri, Editura Eminescu.
Săn v sănia (Somnul din somn), în colecția "Poeticen globus" a Editurii Narodna Cultura, Sofia, traducere în limba bulgară de Rumeana Stanceva.
Martie. Este invitată să susțină un recital de versuri în cadrul lecturilor de la Covent Garden (The Covent Garden Readings), Londra. Nu primește viza, încât pe marea scenă londoneză în locul poetei apare o bandă cu înregistrarea vocii ei și o scrisoare de protest a organizatorilor.
Im Einverständnis mit des Erde (în înțelegere cu pământul), Verlag Vogt, traducere în limba germană de Hans Diplich.
întâmplări din grădina mea și Alte întâmplări din grădina mea, ediția a doua, Editura Ion Creangă.
Sluciki v moiata gradina (întâmplări din grădina mea), Editura Ion Creangă, traducere în limba bulgară de Paulina Corbu.
1987 Orașe de silabe, însemnări de călătorie, Editura Sport-Turism.
Stihotvorenia, rasskazî, ăsse (Poezii, povestiri, eseuri), Editura Raduga, Moscova, traducere în limba rusă și postfață de Anastasia Starostina, cu o prefață de Mihail Roșcin.
1988 La Editura Muzicală apare volumul lui Sigismund Toduță Lieduri pentru voce și pian pe versuri de Ana Blandiana, cuprinzând 16 lieduri. (De-a lungul anilor au mai scris cicluri de lieduri pe versurile poetei compozitorii Cornel țăranu, Hans Peter Türk, Valentin Timaru, Walter Mihai Klepper etc.)
La Teatrul Mic are loc premiera spectacolului Cu ochii deschiși, realizat și interpretat de Irina Răchițeanu-Șirianu din scrierile, în versuri și proză, ale Anei Blandiana. (Spectacole asemănătoare au mai fost realizate în timp pe scenele teatrelor din Iași, Arad, Oradea, Bacău.)
Kopie eines Alptraums (Imitație de coșmar), nuvele, Verlag Volk und Welt, Berlin, traducere în limba germană de Veronika Riedel.
întâmplări de pe strada mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă.
Descoperirea de către cititori a unui pamflet politic travestit în poezie pentru copii și recunoașterea dictatorului sub înfățișarea parodică a Motanului Arpagic au atras după sine interzicerea cărții (epuizată, de altfel, între timp) și a autoarei ei. Este oprită de asemenea difuzarea altor două cărți aflate sub tipar: volumul de poezii din BPT la Editura Minerva și un volum în limba germană cu o prefață de Ana Blandiana la Editura Kriterion. De data aceasta însă nu este vorba de o interdicție doar pentru viitor, ci și pentru trecut: cărțile Anei Blandiana au fost scoase din biblioteci și au fost prohibite nu numai textele semnate de ea, ci și cele care, sub alte semnături, îi citau, chiar dacă în treacăt, numele.
1989 în urma ecoului interdicției în mass-media internațională (poemul cu motanul-dictator este tradus în majoritatea limbilor europene) și a protestelor legate de aceasta (de exemplu, din inițiativa poetului italian Andrea Zanzotto și a profesorului Lorenzo Renzi de la Universitatea din Padova, treizeci de personalități culturale italiene au semnat o scrisoare de protest) se anunță apariția volumului din Biblioteca pentru toți, pentru ca - printr-un gest de sens contrar, dar lipsit de publicitate - să fie retras de pe piață, la câteva zile după difuzare. Difuzarea a continuat printr-o adevărată bursă neagră din depozitele interzise și s-a sfârșit prin punerea în vânzare a ceea ce mai rămăsese, după revoluție.
Sniega Stunda, poeme și eseuri, traducere în limba letonă de Leons Briedis. Editura Liesma, Riga.
Poeme - Poems, volum bilingv, traducere în engleză de Crisula Ștefănescu și Inta Moruss-Wiest (poemul O vedetă de pe strada mea - A star for my street tradus de Richard Wiest). Revue des Etudes Roumaines, Paris.
Mineviku plaanid (Proiecte de trecut), nuvele, traducere în limba estonă de Riina Jesmin, Editura Loomingu Raamatukogu, Tallinn.
22 decembrie. Ana Blandiana este anunțată la televiziune, fără a fi întrebată, printre membrii Consiliului Frontului Salvării Naționale.
26 decembrie. Are loc prima întrunire a Consiliului F.S.N., în care este propusă și refuză să devină vicepreședinte al noii conduceri a țării.
1990 29 ianuarie. Demisionează din Consiliul F.S.N. în semn de protest împotriva transformării acestuia în partid și a violențelor organizate împotriva opoziției politice.
Arhitectura valurilor, poezii, Editura Cartea Românească.
Aprilie. Face parte dintre vorbitorii din Piața Universității.
Noiembrie. Este unul dintre inițiatorii și fondatorii Alianței Civice, al cărei președinte devine în mai multe rânduri, în anii următori.
A Megálmodott, nuvele, traducere în limba maghiară de Lendvay Eva, Editura Europa, Budapesta.
Se reînființează PEN CLUB-ul român (secție a organizației mondiale a scriitorilor), al cărui președinte devine Ana Blandiana.
The Hour of Sand, poeme alese, traducere în limba engleză de Peter Jay și Anca Cristofovici, Anvil Press Poetry, Londra.
Ngôi sao sân môi, versuri, traducere în limba vietnameză de Tuyen Tâp Tho, Editura Trinh Bây.
En kyrka full av Fjärilar, poeme, traducere în limba suedeză de Jon Milos, Editura Symposion, Stockholm.
Kanskje noen drommer meg, poeme, traducere în limba norvegiană de Ion Văleanu și Wera Saether, Solum Forlag, Oslo.
Kopie eines Alptraums, nuvele, ediția a doua, Steidl Verlag, Göttingen, traducere în limba germană de Veronika Riedel, cu o postfață de Paul Schuster.
1991 100 de poeme, Editura Tinerama.
Étoile de proie, poeme, traducere în limba franceză de Hélène Lenz, Ateliers du Tayrac.
1992 Sertarul cu aplauze, roman, Editura Tinerama, ediția întâia (ediția a doua va apărea în 1993).
Kopie van een nachtmerrie, nuvele, traducere în limba olandeză de Jan Willem Bos, Editura Van Gennep, Amsterdam.
L'eglise fantôme (Biserica fantomă), nuvele, traducere în limba franceză de Micaela Slăvescu, Editura Syros, Paris.
1993 Die Applausmaschine, roman, traducere în limba germană de Ernest Wichner, Steidl Verlag, Göttingen.
Svedosci, poezii, traducere în limba sârbă de Petru Cârdu, Vârșaț.
Ianuarie Propune Consiliului Europei proiectul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, care va fi realizat de-a lungul anilor până la a deveni o instituție de prestigiu internațional.
Mai Ana Blandiana susține la Universitățile Sorbona III și IV din Paris un ciclu de conferințe despre Rădăcinile răului românesc și Convertibilitatea suferinței. Cu acest prilej DAAD (Oficiul german de studii universitare) editează un volum trilingv (română-franceză-germană) Ana Blandiana, iar Maison des Ecrivains din Paris îi dedică o seară omagială.
Poezi, traducere în limba albaneză de Kopi Kycyku, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana.
1994 Fondator și președinte al Academiei Civice.
Clair de mort, poeme, traducere în limba franceză de Gérard Bayo, prefață de Ion Pop, Librairie Bleue, Troyes.
EngelErnte, poeme, ediție bilingvă, traducere în limba germană de Franz Hodjak, postfață de Peter Motzan, Ammann Verlag, Zürich.
Med läppar blasvarta av ord, poeme, traducere în limba suedeză de Dan Shafran și Cecilia Lagerhorn, Editura Hypatia, Stockholm.
1995 Imitație de coșmar, nuvele, Editura Du Style.
1996 în dimineața de după moarte, poeme, Editura Du Style.
1997 Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu.
Ofullbordad helhet, poeme, traducere în limba suedeză de Ion Miloș, Editura Gondolin.
Balanța cu un singur talger (Poeme, Gedichte, Poèmes, Poems), în limbile română, germană, franceză și engleză, Editura Du Style, București.
La cules îngeri, poeme, colecția Biblioteca școlarului. Editura Litera, Chișinău.
Este aleasă membră a Academiei de Poezie Mallarmé, Paris.
Rubrică săptămânală (până în martie 2001) în ziarul România liberă.
1998 Szelíd Állat, poeme, Editura Pont, Budapesta, Editor Szávai Geza.
Geniul de a fi, eseuri, colecția Biblioteca școlarului, Editura Litera Chișinău.
Gedichten, poeme, traducere în limba olandeză de Jan Willem Bos, Editura Go-Bos Press, Leiderdorp.
Sertarul cu aplauze, roman, ediția a III-a, Editura Litera - David, Chișinău - București.
înființează, împreună cu Romulus Rusan, Școala de vară de la Sighet.
Este aleasă membră a Academiei Europene de Poezie.
1999 Cekmedjeto s aplodismenti (Sertarul cu aplauze), roman, traducere în limba bulgară și postfață de Rumeana Stanceva, Editura N.D.F., Sofia.
Sternenherbst, poeme, traducere în limba germană de Christian W. Schenk și Simone Reicherts Schenk, Editura Dyonisos.
2000 Potreba za priciom, versuri, traducere în limba sârbă de Miljana și Miliurko Vukadinovici, Editura Arca, Smederevo.
Cele patru anotimpuri, nuvele, ediția a II-a, cu o postfață de Dan Cristea, colecția Micromegas, Editura Cartea Românească.
Monografie Ana Blandiana de Iulian Boldea, Editura Aula, Brașov, colecția Canon.
Soarele de apoi, poeme noi, Editura Du Style.
Ghicitul în mulțimi, eseuri politice, Editura Du Style.
Lumină neliniștitoare, poeme, editate și ilustrate de Ștefan Oroian, sub egida Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria.
Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor.
2001 Cine sunt eu? (Un sfert de secol de întrebări), interviuri, Editura Dacia, Cluj.
Este aleasă membru fondator al Academiei Mondiale de poezie care ia ființă la Verona sub egida UNESCO.
Iulie Organizatoare a simpozionului "PEN Cluburile europene, argumente ale viitoarei Europe Unite", Sinaia.
Din martie 2001 este membră a Senatului Alianței Civice.
2003 Apare Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet.
Apar colecțile La cules îngeri I și II, Editura LiterNet.


Inapoi