Poezii
Romanian Voice
Balade
Populare

Meșterul Manole
Miorița
Monastirea Argeș
Oaia năzdrăvană
Soarele și luna
Ștefan Vodă
Toma Alimoș

Toma Alimoș (Gh. Dem. Teodorescu)

Foicica fagului,
La poalele muntelui,
Muntelui Plesuvului,
In mijlocul
Cimpului
La putul
Porumbului,
Pe cimpia verde, -ntinsa,
Si de cetine coprinsa,
Sade Toma Alimos,
Haiduc din Tara-de-Jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat
Si vitez cum n-a mai stat.
Sade Toma tolanit
Si cu murgul priponit
In pripoane de argint,
Si maninca frumusel,
Si bea vin din burdusel,
Si graieste in ast fel:
- Inchinar-as, si n-am cui!
Inchinar-as murgului,
Murgului sirepului,
Dar mi-e murgul vita muta,
Ma priveste si m-asculta,
N-are gura sa-mi raspunda!
Inchinar-as armelor,
Armelor dragutelor,
Armelor surorilor,
Dar si ele-s fiare reci,
Puse-n teci
De lemne seci!
Inchinar-oi codrilor,
Ulmilor
Si fagilor,
Brazilor,
Paltinilor,
Ca-mi sint mie fratiori,
De poteri ascunzatori;
D-oi muri,
M-or tot umbri,
Cu frunza m-or invali,
Cu freamatul m-or jeli!
Si cum sta
De inchina
Codrul se cutremura,
Ulmi si brazi
Se cletina
Fagi si paltini
Se pleca
Fruntea
De i-o racorea,
Mina
De i-o saruta;
Armele din teci iesea,
Murguletu-i rincheza.
Pina vorba-si ispravea,
Burduselul
Ridica,
Vinisorul
Ca gusta
Si-n picioare se scula.
Ochii-si negri d-arunca,
Peste cimpuri se uita
Si dparte ce-mi zarea?
Ca-mi venea, mare, venea
Stapinul
Mosiilor
Si domnul cimpiilor,
Manea, slutul
Si uritul;
Manea, grosul
S-artagosul;
Venea, mare, ca vintul,
Ca vintul si ca gindul,
Cu parul lasat in vint,
Cu maciuca de pamint.
Pin' la Toma cind sosea,
Din gurita mi-i graia:
- Buna ziua, veriscane!
- Multumescu-ti, frate Mane!
- D-ale, Tomo Alimos,
Haiduc din Tara-de-Jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat,
Pe la mine ce-ai catat?
Copile
Mi-ai inselat,
Florile
Mi le-ai calcat,
Apele mi-ai turburat,
Livezi
Verzi
Mi-ai incurcat,
Paduri
Mari
Mi-ai darimat.
Ia sa-mi dai tu mie seama,
Ia sa-mi dai pe murgul vama!
Toma, mare, d-auzea,
Din gurita-i cuvinta:
- Cei vazut
Om mai vedea,
Ce-am facut
Om judeca;
Pin-atuncea, mai firtate,
Da-ti minia la o parte
Si bea ici pe jumatate,
Ca sa ne facem dreptate!
Toma, pin' sa ispraveasca,
Ii da plosca haiduceasca
Pe jumate s-o goleasca,
Minia s-o potoleasca,
Ca c-un frate sa vorbeasca.
Manea stinga
Si-ntindea
Sa ia plosca
Si sa bea,
Iar cu drepta
Ce-mi facea?
Palos mic ca rasucea,
Pintecele
I-atingea,
Matele
I le varsa
Si pe cal incalica,
Si fugea, nene, fugea,
Vitejia
Cu fuga!
Foicica de rogoz,
Savai, Toma Alimos,
Haiduc din Tara-de-Jos,
Nalt la stat,
Mare la sfat
Si vitez cum n-a mai stat,
Cumpatul ca nu-si pierdea.
Mina
La rana
Punea
Si din gura cuvinta:
- D-alelei, fecior de lele
Si viteaz ca o muiere,
Nu fugi, ca n-am dat vama,
Nu fugi, c-o sa-mi dai seama!
Vreme multa nu pierdea,
Matele ca-si aduna,
Cu briu lat se incingea,
Mijlocelul ca-si stringea
Si la murgul se ducea,
Si pe murg incalica,
Iar din gura mi-i graia:
- Murgule, murgutul meu,
Dat-mi-te-a taica-tau
Ca sa-mi fii de ajutor
La nevoie si la zor,
Sa te-ntreci cu soimii-n zbor
Pin-o fi ca sa nu mor.
Tinerel ca m-ai slujit,
Dar s-acuma, imbatrinit,
Sa te-ntreci la batrinete
Cit puteai la tinerete.
Azi te jur pe Dumnezeu
Sa ma porti ca gindul meu
Si s-ajungi p-al ciine rau,
Ca mi-a rapus zilele,
Zilele, ca ciinele,
Pentru tine murgule!
Pina Toma se gateste,
Murgul coama-si netezeste
Si din gura mi-i graieste:
- Lasa seaua, sai pe mine,
Si de coama tin-te bine,
Ca s-arat la batrinete
Ce-am platit la tinerete!
Pina Toma se tinea,
Murgul, mare, si zbura;
Si zbura tocmai ca vintul,
Fara s-atinga pamintul.
Cit o clipa de zbura,
Mult pe Manea-l intrecea,
Iara Toma, de-l vedea,
Indarat se intorcea
Si din fuga-i cuvinta:
- Maneo, Maneo, fiara rea,
Vitejia ti-e fuga,
Ca, de m-ai junghiat hoteste,
Mi-ai fugit si miseleste.
Ia mai stai ca sa-ti vorbesc
Pagubele sa-ti platesc,
Pagubele
Cu taisul,
Faptele
Cu ascutisul!
Bine vorba nu sfirsea,
Murguletu-si repezea
Si cu sete mi-l lovea;
Capu-n pulbere-i cadea,
Iar cu trupul sus, pe sea,
Calu-n lume se ducea.
Foicica micsunea,
Vreme multa nu trecea
Si pe Toma-l ajungea
Moarte neagra, moarte grea.
De pe cal descalica,
Ochiul
Se-mpaienjenea,
Capul
I se invirtea
Si-n des codru se pleca,
Iar din gura ce-mi graia?
- D-alelei, murgutule,
D-alelei dragutule,
Ce-am gindit
Am izbindit,
Dar si ceasul mi-a sosit.
Sapa-mi groapa din picior
Si-mi asterne finisor,
Iar la cap si la picioare
Pune-mi, pune-mi cite-o floare:
La cap, floare
De bujor,
Sa mi-o ia mindra cu dor,
La picioare,
Busuioc,
Sa ma plinga mai cu foc.
Apoi, mare, sa te duci,
Drumu-n codri sa apuci
Pin' la paltinii trazniti,
Unde-s fratii popositi.
Nimeni friul sa nu-ti puie,
Nici pe tine sa se suie,
Far' d-un tinar sprincenat
Si cu semne de varsat,
Cu par lung si galbior,
Care-mi este fratior,
Fratior de vitejie,
Tovaras de haiducie.
Numai el friul sa-ti puie
Si pe tine sa se suie;
Tu sa-l porti si pe el bine,
Cum m-ai purtat si pe mine!
Bine vorba nu sfirsea,
Sufletelul ca-si dedea:
Codrul se cutremura,
Ulmi si brazi
Se cletina
Fagi si paltini
Se pleca
Fruntea
De i-o racorea,
Mina
De i-o saruta,
Si cu freamat il plingea.
Murgul jalnic rincheza,
Cu copita ca-mi sapa,
Groapa mica ca-i facea,
Finisor ii asternea,
Floricele ca-i sadea,
Cu trei lacrimi le stropea,
Drumu-n codri c-apuca
Si mergea, mare, mergea
Pin' la paltinii trazniti,
La voinicii popositi.


Inapoi